Do(a)r de Romania Ca la mama acasa - Gastronomie romaneasca

Anul I, Nr. 8
2 august 1999

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

CA LA MAMA ACASA - Gastronomie româneasca



APROPO - La ordinea zilei în Romania
POSTALIONUL CU NOUTATI - Ce e nou pe situl nostru
MEANDRELE CONCRETULUI - Reportaje, anchete
COCLAURI - Albumul cu peisaje
POEZIA SALVEAZA ROMÂNIA - O antologie sui-generis de poezie româneasca
STELE VERZI - Eclipsa 99 si alte chestiuni celeste
SENIORII IMAGINATIEI - SF & F românesc
PREA MARI PENTRU O TARA ATÂT DE MICA - Sportivii români, ambasadori fara portofoliu
CA LA MAMA ACASA - Gastronomie româneasca
BUN ÎI VINUL GHIURGHIULIU - Cântece românesti de petrecere si de inima albastra
Cititi CARTEA DE OASPETI
PAGINA VOASTRA - Publicati în DO(a)R DE ROMÂNIA
COLECTIA revistei DO(a)R DE ROMÂNIA

Gastromie la început de veac XX

1902. La Belle Epoque era în plina glorie. Pe atunci totul era bine, totul era frumos. Abia se terminase Expozitia artistilor independenti, prezidata de Nicolae Grigorescu si organizata de tineretul artistic român. Simbolismul, care nu-si mai facea un crez din reprezentarea realitatii ci o interpreta dupa propria sa simtire, era în plina afirmare. Apareau noi curente în arta, ca fovismul, expresionismul, putin mai târziu cubismul, futurismul si altele.

1902. Se termina castelul Pelisor din Sinaia. Principesa Maria, sotia principelui Ferdinad, alege pentru înfrumusetarea castelului un stil rasunator în epoca : Art-Nouveau, opus sterilitatii istorismului.

1902. Ecaterina Dr. S. Comsa, absolventa a Institutului Daman Stift din Viena, publica la Craiova BUNA MENAJERA sau CARTE DE BUCATE, cu subtitlul : cea mai practica si mai bogata dintre toate cartile de bucate scrise pâna astazi în limba româna. Si pe atunci era legea dreptului de autor : pe spatele paginii de garda era scris : "toate drepturile rezervate, manualele cari nu vor purta semantura originala a autoarei se vor urmari conform legii". Si urma semnatura, în original...

Citim din prefata si apoi mai departe (într-o grafie adaptata, pentru ca cea originala este imposibil de transpus în HTML cu seturile de caractere existente) :

"Buna gospodina este una din conditiunile esentiale pentru bunastarea si fericirea familiei. Barbatul aduna cele necesare traiului, iar buna lor întrebuintare si întreaga economie interioara a casei este de competinta si atributiunea femeii... Si prima datorie a unei bune gospodine este sciinta si îndemânarea de a pregati hrana trebuitoare, fie sa o poata pregati ea singura la nevoie, fie ca sa poata dicta si exercita un control sever... Ca de felul alimentelor si de modul de a se hrani atârna, în prima linie, sanatatea tuturor membrilor familiei si în special buna educatiune fisica a copilului, care este temelia educatiunii morale si intelectuale... Soarta multor omeni a atârnat de faptul daca în casa parinteasca era sau nu o biblioteca, soarta economica a unei familii, si în special modul de a se hrani cineva, atârna de faptul daca acel cineva cultiva sau nu arta culinara. Zic eu ca, pentru ca sa dai o hrana intelectuala spiritului si inimei, trebue mai întâi sa hranesti în mod cultivat basinul de existenta a acestora : stomacul. Cu acestea zise, fie-mi permis sa trec în revista numele acelor Matroane Române cari fac fala întregei natiuni si carora le dedic cu draga inima fructul muncii mele : Doamnei Zoe D. Sturza, Doamnei Eufrosina Lascar Catargi, Doamnei Tache Ionescu, Doamnei Spiru Haret, Doamnei G.G. Cantacuzino, Doamnei Jean Lahovary, Doamnei General Giugurtu, Doamnei Lucie N. Romanescu... Doamnei Nicu Economu."

Poate ca unele afirmatii ale Doamnei Comsa ar trebui sa dea de gândit noua, celor de azi, la 97 de ani distanta, desi par a fi spuse de Catavencu, care cam tot în aceeasi vreme conducea masele la serbarea victoriei în alegeri a conului Agamita Dandanache.

Cartea contine 1111 retete si poate ca "Matroanele Române" de azi, sau viitoarele "Matroane", ar fi interesate sa afle cum gateau "Matroanele Române" de ieri. Fiindca, totusi, ieri nu era o rata a divorturilor de 40 la 100 de casatorii, ca azi, iar ieri natiunea româna avea, carele va sa zica, o natalitate în crestere, iar azi o are în descrestere.

Asadar sa începem cu începutul, nu înainte de a multumi Doamnei Elena Dr. S. Comsa ca ne-a dat voie sa o citam si altei Doamne care a avut bunavointa sa ne puna la dispozitie o carte cu semnatura în original, o carte mostenire din familie (una din familiile de mai sus), si nu înainte de a afla câteva "cunoscinte preliminare" fara de care zugravim, nu facem arta. Chiar daca e vorba de arta culinara.

- "Când bucatele încep a fierbe, întretinem un foc potrivit, ca bucatele sa fiarba încet."
- "Când avem sa frigem o friptura mare... potrivim focul astfel ca friptura sa se friga la început numai încet, sa se patrunda bine, dupa aceea facem un foc mai iute, pâna se frige bine.
- "Când avem o friptura mica, atunci facem de la început un foc iute."
- "Carnea proaspat taiata si calda înca, adusa de la macelarie, sa nu o pregatim, deoarece n-are gust bun; mai bine facem sa o tinem cel putin o zi, apoi preparata..."
- "A drege supa, ciorba, sosul, însemneaza a bate oul cu smântâna, mai adaogând, unde cere trebuinta, si otet sau zeama de lamâie, mestecând bine..."
- "A frige înabusit însemneaza a pune într-o cratita 1-2 linguri untura si carnea destinata, precum si putina supa de vaca, acoperind cratita, sa se friga încet, înabusit, întorcând carnea din când in când si mai adaogându-i câte putina supa, când i-ar scadea zeama, pâna se frige frumos, rumen si fraged."
- "A praji înabusit zarzavaturile, ciupercile, etc. consta în a pune zarzavaturile în 1-2 linguri de untura sau unt ferbinte, acoperind cratita, sa se prajeasca înabusit, adaogându-le din când in când câte putina supa de vaca, sau apa, când le-ar scadea zeama, si se lasa sa se prajeasca pâna se moaie."
...si multe alte lamuriri, care de care mai pretioase si fara de care nu iese supa buna...

Mai apoi se arata cum se aranjeaza bucataria, vesela necesara (103 piese). Este si un capitol întreg despre spalarea vaselor, din care amintim doar ultimul sfat : "o buna gospodina sa aiba un sort înainte de a merge în bucatarie."

Urmeaza capitole despre clasificarea si cunosterea carnii de vaca, porc, pasare, despre taierea si aranjarea fripturilor, aranjarea mesei pentru cafea cu lapte, pentru ciocolata, pentu ceai, pentru micul dejun, masa de seara, masa pentru supeu etc., conservarea alimentelor, zeci si zeci de prajituri astazi – în epoca Internetului – uitate.

Si am ajuns la sfârsitul începutului fara macar sa începem ca lumea. Dar data viiitoare vom face cunostinta cu câteva retete. "Matroanelor Române", va rog sa pregatiti un creion si hârtie si, daca pâna data viitoare doriti o anumita reteta, nu ezitati sa ne întrebati. Cartea de bucate contine 1111 retete în XXI de capitole, iar retetele sunt garantate, se prepara de cel putin 100 de ani.

Alexandru Chelici

sus

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

Anul I, Nr. 8
2 august 1999

Gazduire Web - Hosting