Do(a)r de Romania Meandrele concretului - Reportaje din Romania

Anul I, Nr. 7
12 iulie 1999

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

MEANDRELE CONCRETULUI - Reportaje, anchete



APROPO - La ordinea zilei în Romania
POSTALIONUL CU NOUTATI - Ce e nou pe situl nostru
MEANDRELE CONCRETULUI - Reportaje, anchete
ARS LONGA, VITA BREVIS - Incursiuni în cultura româneasca
COCLAURI - Albumul cu peisaje
POEZIA SALVEAZA ROMÂNIA - O antologie sui-generis de poezie româneasca
STELE VERZI - Eclipsa 99 si alte chestiuni celeste
SENIORII IMAGINATIEI - SF & F românesc
PREA MARI PENTRU O TARA ATÂT DE MICA - Sportivii români, ambasadori fara portofoliu
CA LA MAMA ACASA - Gastronomie româneasca
BUN ÎI VINUL GHIURGHIULIU - Cântece românesti de petrecere si de inima albastra
Cititi CARTEA DE OASPETI
PAGINA VOASTRA - Publicati în DO(a)R DE ROMÂNIA
COLECTIA revistei DO(a)R DE ROMÂNIA

Sfârsitul Coloanei fara sfârsit ? 

Coloana Infinitului

Intr-un orasel romanesc de pe Valea Jiului, indragostitii au de zeci de ani un loc special unde se saruta. Un loc romantic, unde tinerii casatoriti vin de la Primarie pentru a intari prin sarut ceea ce ofiterul starii civile a unit pe hartie. Un loc unic in lume, pentru ca este deopotriva unul al dragostei si al artei. Aici, in Parcul Central din Tirgu-Jiu, este Poarta Sarutului, celebra opera a marelui sculptor roman Constantin Brancusi.

Putini sunt in lume cei care au auzit vreodata de Targu Jiu. Poate numele orasului le-a ajuns la urechi in timpul jurnalelor de televiziune din luna ianuarie, cand pe aici au trecut minerii grevisti in drumul lor spre Bucuresti. Iar dintre straini, poate doar ziaristii si-l mai amintesc. Dar nu exista in lume iubitor de arta moderna care sa nu fi auzit de Brancusi.

Constantin Brancusi s-a nascut langa Targu Jiu, a invatat si a sculptat aici. El a dat oraselului de pe Valea Jiului ceva ce, poate, nici un oras din lume nu are : un suflet. Cele patru capodopere ale sale sunt asezate in linie dreapta, pe o distanta de un kilometru, pornind chiar de pe malul Jiului, unde este situat parcul: "Masa tacerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sarutului" si "Coloana infinitului". Un ansamblu care combina la nivel de compozitie duritatea pietrei – vesnicia primelor trei sculpturi, cu modernul – semetia metalului din Coloana fara sfarsit.

Dar nimic nu e cu adevarat vesnic pe lume, nici chiar piatra sau metalul sculpturilor, care stau sub cerul liber de cand au fost zamislite de mana artistului, acum mai bine de 60 de ani. Toate cele patru sculpturi au avut de suferit din cauza vremii. Doua dintre cele sase piese care alcatuiesc aleea scaunelor au fost daramate de un copac in timpul unei furtuni si lipsesc acum din parc. Tot ansamblul trebuie insa restaurat : piesele din parc sunt sculptate intr-o piatra moale Bam Potoc (extrasa dintr-o mica localitate de langa Targu Jiu) care s-a erodat cu timpul, iar crapaturile sunt foarte vizibile. Coloana infinitului, piesa centrala, are si ea probleme si este in prezent demontata.

Masa tacerii

Problema restaurarii Ansamblului Brancusi a fost pusa de zeci de ani. In 1966 si in 1976, Nicolae Gorjan, unul dintre cei mai importanti critici ai lui Brancusi, a facut lucrari de restaurare la Coloana Infinitului, destul de sumare insa : doar acoperirea modulelor cu lac protector. In 1985, Gorjan a incercat din nou sa restaureze coloana, dar nu reusit.

Initiativa a fost reluata dupa decembrie '89 de un alt critic important al lui Brancusi, Radu Varia, presedintele Fundatiilor Internationale Constantin Brancusi. Acesta a reusit sa atraga asupra sculpturilor de la Targu-Jiu atentia celei mai importante institutii care se ocupa de restaurarea monumentelor de valoare din lumea intreaga: World Monuments Fund, care a plasat Coloana Infinitului intre cele mai importante o suta de monumente din lume. Initiativa World Mounuments Fund a deschis ochii si Ministerului de Cultura din Romania, care a decis sa cedeze Primariei din Targu Jiu tot ansamblul si sa inceapa demersurile pentru restaurare.

Banii au aparut, de asemenea, relativ repede : Banca Mondiala a alocat in acest sens sase milioane de dolari, World Monuments Fund a adaugat sase sute de de mii de dolari, la care se aduna contributiile mai modeste ale Guvernului Roman, alocate de la buget.

Lucrarile au inceput in urma cu trei ani, fiind efectuate de catre fundatia lui Varia. Coloana a fost demontata, urmand sa fie restaurate cele saptesprezece module si stalpul central. Numai ca, asa cum se intampla atunci cand restaurezi opere de valoarea si complexitatea sculpturilor lui Brancusi, parerile specialistilor si ale criticilor privitoare la modul de restaurare au inceput sa se bata cap in cap. Criticii sustin ca modulele nu trebuiau demontate de la bun inceput, restaurarea putandu-se face si daca sculptura ramanea in picioare. In schimb, specialistii considera ca stalpul principal trebuie inlocuit, si nu doar restaurat, pentru a nu se degrada mai tarziu.

Pretentia specialistior, care se bucura de sustinerea lui Radu Varia, a primit reactii violente din partea criticilor : stalpul mai rezista, sustin acestia si, cel mai important, daca inlocuiesti coloana vertebrala a sculpturii, ii distrugi cu totul originalitatea... coloana ramane fara suflet.

Pentru a se ajunge totusi la un punct de vedere comun, luna trecuta a fost organizat la Targu Jiu un seminar international pe tema restaurarii Ansamblului Brancusi. Au venit specialisti, critici, experti UNESCO, reprezentanti ai finantatorilor. Discutiile s-au transformat intr-un adevarat razboi de opinii, povesteste Inspectorul Cultural al Judetului, Viorel Garbaciu – care reprezinta in proiect Ministerul Culturii. Specialistii isi apara punctul de vedere, sustinand ca Brancusi a sculptat in lemn doar un modul al Coloanei, dupa modelul acestuia fiind turnate in fonta alamita cele saptesprezece piese. Deci sculptura nu ar pierde absolut nimic la capitolul originalitate, mai ales ca stalpul nici nu se vede. In replica, criticii afirma ca toate piesele Coloanei fara sfarsit, indiferent daca se vad sau nu, sunt la fel de importante.

Un punct de vedere comun nu a fost atins, drept pentru care Ministerul Culturii a cerut tuturor celor prezenti la seminar sa faca propuneri, atat in privinta modului in care va decurge restaurarea propriu zisa, cat si pentru promovarea ansamblului. Adica : Ministerul Culturii are in plan amenajarea parcului in care se afla Masa tacerii, Poarta sarutului si Aleea scaunelor, si atragerea cat mai multor turisti in zona, unde punctul de atractie principal il reprezinta sculpturile lui Brancusi. Ministerul va organiza o licitatie in acest sens si va alege, desigur, cea mai buna oferta. Totul este ca aceasta oferta sa asigure restaurarea ansamblului pana la vara viitoare, termen limita acordat de Banca Mondiala pentru aceste lucrari.

Pana atunci, Coloana ramane insa demontata, in stadiu de santier. Modulele se afla depozitate si incuiate sub sigiliu, fiecare intr-un mic garaj, chiar pe santier. Piesele, innegrite de vreme si acoperite pe alocuri de rugina, au fiecare un metru si opzeci inaltime si cantaresc 860 de kilograme. Ele trebuie practic curatate, remetalizate si acoperite cu lac protector, operatiune care nu ar lua foarte mult timp daca specialistii si criticii s-ar intelege asupra pilonului central. Stalpul este, de altfel, singurul care se zareste dintre schele, un simplu pilon din otel, ruginit, dar care pastreaza inca simbolul Coloanei fara sfarsit : cel al copacului care leaga cerul cu pamantul. Brancusi s-a folosit la realizarea sculpturii de mitul arborelui nesfarsit care uneste moartea cu viata.

Santierul e inchis pentru public. Practic, ceea ce a mai ramas din Coloana poate fi vazut doar de dupa gardurile galbene care inconjoara zona. Primaria din Targu Jiu intentioneaza insa sa deshida portile in august, cu ocazia eclipsei; Targu Jiu se afla foarte aproape de Ramnicu Valcea, unde va fi punctul de maxima vizibilitate a eclipsei de soare. Agentiile de turism din oras spera ca eclipsa va aduce si un numar mai mare de turisti decat de obicei.

De alfel, aceasta este una dintre marile probleme ale orasului: odinioara centru turistic, Tirgu Jiu este vizitat acum de putini oameni. Unul dintre motivele pentru care orasul nu mai are turisti este plasarea pe traseul minerilor furiosi. Oamenii confunda foarte des Targu Jiu cu Valea Jiului, spune Viorel Girbaciu. "Targu Jiu nu este un oras de mineri. Minerii nu numai ca nu lucreaza aici, ceea ce ar fi absurd, dar nici nu stau aici, ci la Petrosani. Chiar pe mine ma mai intreaba unii cand ma duc la Minister : ce faceti, domnule, acolo, cu minerii?"

Brancusi este o sansa imensa pentru prosperitatea orasului, adauga inspectorul. "Trebuie doar sa valorificam ce avem. Si pentru ca se potriveste foarte bine la confuzia care exista acum, imi amintesc ce a spus Brancusi cand a plecat din tara in '38 : ‘nici nu stiti ce va las aici’..."

© 1999 Ana Maria Florea

sus

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

Anul I, Nr. 7
12 iulie 1999

Gazduire Web - Hosting