Do(a)r de Romania Ars longa, vita brevis - Incursiuni in cultura romaneasca

Anul I, Nr. 4
10 mai 1999

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

ARS LONGA, VITA BREVIS - Incursiuni īn cultura romāneasca



APROPO - La ordinea zilei īn Romania
POSTALIONUL CU NOUTATI - Ce e nou pe situl nostru
MEANDRELE CONCRETULUI - Reportaje, anchete
ARS LONGA, VITA BREVIS - Incursiuni īn cultura romāneasca
COCLAURI - Albumul cu peisaje
POEZIA SALVEAZA ROMĀNIA - O antologie sui-generis de poezie romāneasca
STELE VERZI - Eclipsa 99 si alte chestiuni celeste
SENIORII IMAGINATIEI - SF & F romānesc
PREA MARI PENTRU O TARA ATĀT DE MICA - Sportivii romāni, ambasadori fara portofoliu
CA LA MAMA ACASA - Gastronomie romāneasca
BUN ĪI VINUL GHIURGHIULIU - Cāntece romānesti de petrecere si de inima albastra
Cititi CARTEA DE OASPETI
PAGINA VOASTRA - Publicati īn DO(a)R DE ROMĀNIA
COLECTIA revistei DO(a)R DE ROMĀNIA

Maneaua, drogul de mahala 

Definitia pe care o ofera Dictionarul Explicativ al Limbii Romāne termenului de "muzica" este "arta de a exprima sentimente si idei cu ajutorul sunetelor combinate īntr-o maniera specifica". Acelasi folositor dictionar explica termenul "manea" drept "cīntec de dragoste de origine orientala, cu melodie duioasa si taraganata". Probabil cel mai gustat gen de muzica din 1989 īncoace este maneaua, sau manela, sau oricum vreti sa numiti sunetele de care nu poti scapa, pe strada, īn taxi sau la cīrciuma. O definitie literara, dar departe de realitate, a genului dupa datele de mai sus, daca acesta comporta asa ceva, poate fi urmatoarea "arta de exprima dragostea cu ajutorul sunetelor combinate īn maniera orientala, taraganat si duios". Īntre timp, maneaua clasica a capatat diferite forme; ea poate fi dansata, ascultata cu sufletul la gura si cu lacrimi īn ochi, se se poate zīmbi strengareste sau chiar rīde la auzul "sunetelor" si se cunosc cazuri īn care raposatii au cerut ca la īnmormīntarea lor sa cīnte unul sau altul din starurile genului. A aparut chiar si un neologism, "manelist" care īi denumeste pe toti aceia ce asculta, compun, cīnta sau fredoneaza manele.

O īnsiruire a numelor formatiilor sau solistilor ce "interpreteaza" manele este neavenita, chiar si numai pentru ca sīnt atīt de multi. Cītiva merita totusi mentionati, mai ales clasicii. Deschizatorii de drum ai manelei sīnt considerate a fi formatiile Azur din Braila si Generic din Galati. Primele lor cīntece, īnregistrate īnca īnainte de 1989, "Se marita Mona mea", "Trec tiganii" si "Printisorul" au devenit piese clasice. Īntre timp, prolificii artisti de la Azur tocmai a lansat pe piata volumul cu numarul 24, ceva mai mult decīt Rolling Stones. Dupa ani de cautari si īncercari, timp īn care doar cei puternici au rezistat pe piata, alte nume noi au ajuns pe firmament. Jean de la Craiova, Stefan de Barbulesti, Adrian Copilul Minune, Zorile din Galati, Diamantele negre sau Nicu Paleru reprezinta noua generatie. Genul este atīt de bine īnfipt pe piata īncīt s-au editat si compilatii de genul "Super Maneaua" sau "Miss Piranda", ce contin doar capodoperele genului, sau "manelele īntre manele" cum le spun vīnzatorii de casete. La nivel national exista probabil cīteva sute de "manelisti" a caror productivitate este de-a dreptul uimitoare: luna si albumul.

Daca despre muzica īn sine continuta de o manea nu se poate spune decīt ca este un amalgam de ritmuri turcesti, sīrbesti, tiganesti, tataresti si cel mai adesea teme folclorice neaose, cu versurile este alta poveste. Īn nici un caz ele nu sīnt scrise de fosti premianti la Olimpiadele de Limba si Literatura Romāna. Tot ce se cere unui compozitor de manele este sa scrie cuvinte, neaparat cuminti, chiar daca mai apar si unele "deochiate", care sa aiba eventual rima, pe o tema data. Am spus despre cuvinte ca trebuie musai sa fie cuminti deoarece se pare ca exista un fel de autocenzura printre manelisti si nu folosesc sub nici o forma termeni impudici, pornografici, atunci cīnd "versifica". Manelistii strīmba din nas cīnd asculta piesele formatiei BUG Mafia. Asta nu īnseamna ca exista vreun cīntec fara aluzii sexuale, de genul "piulita si surubelu'" sau "cucu' si pupaza".

Prin intermediul manelelor, kitsch-ul īn muzica este dus la absolut. Pīna si artistii de manele, recte cīntaretii, sīnt niste persoane kitsch. Oachesi, brunetei cu parul uns cu briantina, īmbracati īn costume mov sau rosii, asortate cu pantofi de lac si papioane cu motiv floral, folosind un accent pur de mahala, rostit pe tonuri dulcege, manelistii ies īn evidenta si printre invitatii de la o nunta tiganeasca. Temele abordate īn majoritatea melodiilor sīnt de o simplitate uimitoare. Psihologia este una foarte simpla, banala chiar, "ce mult tin la iubita mea", de parca pe iubita poti sa o si urasti. Sentimentele exploatate de manelisti sīnt aproximativ aceleasi pe care le tintesc scenaristii telenovelelor. Primul ar fi al barbatilor īnselati de neveste pe motiv de "lovele", "La Dacie face moace,/ Numai Mercedesul īi place" sau al barbatilor īndragostiti de neveste "Hai nevasta mea, lasa-te pe spate" ori "Īmi e tiganca frumoasa si situatia banoasa". Imediat urmeaza tema dragostei pentru familie; urmasii "Taci copile, nu mai plīnge/ nu plīnge cu tata/ ca eu te iubesc mai mult ca mama" sau strabunii "Si-a lasat tata musteata/ Si-a iesit din nou pe piata". La tema amantei, va sugeram piesa lui Nicu Paleru, de pe albumul nr.11, "Esti micuta si perversa" sau cea a lui Adi din Vīlcea "Fata perversa". Ultimul mare motiv al manelistilor este devenirea materiala, banii īn general. "Stau si beau seara de seara/ C-am nevasta bisnitara/ Vinde Kent, vinde cafea/ Arunca cu bani cum vrea" sau "Am fost prin lume hoinar/ Mi-am tras blugi si celular/ Fetele ma iubesc toate/ Din baruri nu ies, mai frate". Ceva mai rafinate, tradīnd o cultura incipienta, sīnt versurile "Hei, hei, Tom Degetel/ Esti micut si urītel/ Dar te plac femeile/ Ca le faci placerile". Manelistii sīnt si ei loviti din cīnd īn cīnd de tehnologie care este, bineīnteles, "demascata" tot asa tīnguitor ca si iubirea īn versuri simple de genul: "Sa-mi iau gesemeu/ Sa fiu ciumec si eu." sau altele de acest gen omniprezente īn viata noastra de zi cu zi.

Īn cazul manelelor nu se poate vorbi despre o anumita categorie de fani. Se pare totusi ca cei mai ferventi admiratori sīnt soferii, de camionagii pīna la taximetristii pensionari si soferii senatorilor. Apoi "bazaristii", bisnitarii, smenarii si toti aceia care īsi doresc sa īmbratiseze una din aceste meserii, sīnt fani dedicati. De fapt este gresit sa cautam admiratori de manele pentru ca ei sīnt peste tot. Mai bine zis, ascultatorii, caci una este sa asculti de voie de nevoie sunetele din jur si alta este sa colectionezi albume cu formatia "Chirurgii care opereaza". Pe līnga aceasta "acoperire sociala" cvasi-totala, manele sīnt raspīndite geografic īn toate zonele tarii. Aceleasi manele sīnt ascultate si īn Moldova si īn Banat, si īn creierul muntilor Apuseni si īn centrul Bucurestiului. Practic, maneaua a realizat īn Romania ceea ce a dorit sa faca muzica disco īn America. A pus īn fapte conceptul "music for the people", adica un gen muzical universal, pentru fiecare cetatean. Asa se explica si succesul imens al acestor cīntece de care majoritatea rīd, pentru ca apoi sa o danseze cu foc dupa 2-3 ore si niste vodca.

Maestrul Ioan Cobīla, dirijorul orchestrei "Rapsozii Botosaniului" nu are si era imposibil sa aiba, o parere prea stralucita vizavi de manele. "Nici nu poate fi vorba despre arta. Maneaua este un amalgam de curente, care nu fac altceva decīt sa polueze. Nu pot sa-mi dau seama cum au luat un asemenea avīnt cīnd exista o asa bogatie de folclor romānesc autentic. Cred ca maneaua, ca gen muzical, va dispare īn curīnd, deja exista semnele agoniei. Totusi muzica asta ramīne un pericol pentru folclorul autentic romānesc. Problema este ca se adreseaza unei mase mari de oameni, chiar daca ei sīnt, ca sa zic asa, individualitati culturale de mīna a doua" spune maestrul Cobīla. Nici macar din punct de vedere tehnic, al interpretarii, maneaua nu pune mari probleme, cel putin asa sustin specialistii.

Victor are 32 de ani si este manelist. Nu este prea cunoscut si nu īi place sa faca mare caz de meseria sa. A īnvatat sa cīnte la orga īn urma cu cītiva ani īmpreuna cu un prieten al sau. Cei doi sīnt īmpreuna si acum, īntre timp alaturīndu-si-le un al treilea cīntaret. Pīna acum cei trei au īnregistrat doar un singur album, care nu prea s-a vīndut, de vina fiind si un sistem deficitar de difuzare. "Noi traim din cīntatul pe la nunti, botezuri, cumatrii, mai ales īn tiganie si nu din vīnzarea de casete. Ori, la acestea invitatii ne cer sa cīntam diferite bucati cunoscute si nu compozitii ale nostre. Īn general cīntam ceva o combinatie de muzica banateana, sīrbeasca si turceasca. Tiganii se īnnebunesc dupa asa ceva" povesteste Victor.

Chiar si asa, din aceasta meserie se cīstiga ceva bani. Īn doi ani de meserie, Victor a reusit sa-si cumpere un Opel la mīna a doua si o orga profesionala. Īn plus īi place sa traiasca ca un adevarat manelist, are minim 50 de grame de aur agatate pe mīini si la gīt, haine stralucitoare si, bineīnteles, celular. Tariful sau este negociabil si este cuprins īntre 2 si cīt mai multe milioane de lei, plus bacsisul inerent. "Nu-i nimic daca dispar manelele. O sa apara alte genuri pe care o sa le putem cīnta noi, lautarii. Acum dupa ce am intrat īn aceasta lume a artistilor, nu cred ca mai pot face altceva" conchide manelistul nostru.

Tiganii vorbesc, ca eu am de toate,
Ca ma distrez, de-acum, pīna la moarte
Si ca ma distrez, de-acum pīna la moarte,
Si ca ma iubesc femeile, toate.

Tiganii, tiganii din tiganie
Toti īmi poarta, toti īmi poarta dusmanie,
Ca eu am bani si o duc bine,
Cu copii mei līnga mine.

Tiganii, tiganii din tiganie
Toti īmi poarta, toti īmi poarta dusmanie
Ca eu am bani si o duc bine,
Cu mamica līnga mine.

REFREN:

Of, of, of, of, of, mor toti tiganii
Ca eu ma distrez si arunc cu banii
Si ca eu ma distrez si arunc cu banii,
Si bag īn boala dusmanii.

© 1999 Catalin ALISTARI

sus

Dor de Romania - numarul anterior      Dor de Romania - numarul urmator

Anul I, Nr. 4
10 mai 1999

Gazduire Web - Hosting