|
|
|
Anul I, Nr. 2
|
Eclipsa '99 Avem cu totii bine reprezentat īn minte jocul pe care Luna īl face īn jurul Pamāntului si, la rāndul sau, Pamāntul īn jurul Soarelui. O īntrebare naturala se naste de aici: de ce sunt atāt de rare eclipsele de Soare? Īn mod normal, ar trebui sa avem o eclipsa de Soare īn fiecare luna calendaristica, numai ca lucrurile nu stau chiar asa. Motivul este dat de planul orbitei Lunii, care este īnclinat fata de planul orbitei Pamāntului la un unghi de i = 5 grade si 9'. O eclipsa de Soare nu poate avea loc decāt atunci cānd Luna (L), Soarele (S) si Pamāntul (P) sunt coliniare. Asadar, numai atunci cānd Luna intersecteaza planul orbitei terestre. Daca Luna ar fi orbitat īn acelasi plan cu Pamāntul, eclipsele s-ar fi succedat la fiecare 29 de zile. Si ar fi fost un eveniment de care ne-am fi plictisit repede si despre care legendele nu s-ar mai fi obosit sa relateze. Si, de buna seama, nici eu nu as mai fi scris rāndurile de fata. De fapt, īn decursul unui an sunt īn medie trei eclipse de Soare si doua de Luna. Numarul maxim de eclipse īntr-un an este de 7, dintre care 5 de Soare si 2 de Luna. Cele de Soare ajung sa fie evenimente iesite din comun datorita faptului ca umbra Lunii pe suprafata Pamāntului este mica īn comparatie cu dimensiunile acestuia si, de cele mai multe ori, umbra cade īn zone nepopulate (cu ar fi oceanul Pacific). Cei care doresc sa vada o eclipsa fie calatoresc īn zonele īn care aceasta este vizibila, fie recurg la artificii deosebite cum ar fi zborul cu avionul acolo unde eclipsa este vizibila. Īn functie de distanta Lunii fata de Pamānt (aceasta variaza datorita faptului ca orbita Lunii este o elipsa), eclipsele de Soare pot fi inelare (discul Lunii nu acopera īn īntregime discul Soarelui) sau totale. Īncercarile de previziune a eclipselor au fost pentru multa vreme o adevarata provocare. Empiric se observase ca exista o ciclicitate īn aparitia eclipselor si anume de 18 ani si 11,3 zile. Trecānd dincolo de ineditul unui astfel de fenomen, ne īntrebam firesc de ce se cheltuie atāta energie pentru a observa o eclipsa. De ce unii oameni sunt dispusi sa cheltuiasca sume frumusele pentru a calatori īn locuri īndepartate numai ca sa observe o eclipsa de Soare? Īn primul rānd, cei care traverseaza Pamāntul īn lung si īn lat pentru asa ceva sunt astronomi. Marea majoritate amatori dar, sa nu uitam, īn astronomie este greu de facut distinctie īntre un profesionist si un amator. De multe ori, dotarea unui astronom amator o īntrece la anumite capitole pe cea a unui observator profesionist. Oameni obisnuiti īn viata de zi cu zi, ei īsi vāneaza eclipsele asa cum fanii unei echipe de fotbal īsi īnsotesc favoritii īn deplasarile lor. Din observatiile care se fac la o eclipsa se pot culege informatii importante despre activitatea Soarelui, prin observarea coroanei solare (ea īnsasi un fenomen extrem de spectaculos). Pot fi relevate date importante despre unii parametri ai atmosferei terestre (de exemplu gradul de poluare). Sau se pot evidentia anumite particularitati ale orbitei Pamāntului. Fie ca suntem astronomi amatori sau doar ne īntāmplam sa fim acolo unde se petrece o eclipsa, vom gusta cu totii insolitul eveniment. Si ne vom gāndi, poate, la iubirea neīmplinita pe care Soarele si Luna si-o poarta pe drumurile lor ceresti. Vom fi oare mai buni unii cu altii dupa ce umbra Lunii ne va matura sufletele? Urmeaza sa vedem... Marian Truta 
|
|
Anul I, Nr. 2 |
